¹ Ai milă de mine Doamne, după mare mila Ta
și după-ndurarea-Ți multă șterge-mi fărdelegea mea.
² Spală-mi cu desăvârșire multele nelegiuiri,
curăță-mă de păcatul care nu-mi dă liniștiri.

³ Că-mi cunosc și-mi știu prea bine Doamne, fărdelegea mea,
și păcatul meu stă Doamne necurmat 'naintea Ta.
⁴ Numai contra Ta Preasfinte, numai Ție Ți-am greșit
și 'naintea Ta Stăpâne ce e rău am săvârșit.

⁵ Astfel că în hotărârea-Ți vei fi drept când vei lucra
și vei fi fără de vină Doamne-n judecata Ta...
⁶ Iată că-n nelegiuire eu pe lume am ieșit
și-n păcate grele Doamne, maica mea m-a zămislit.

⁷ Dar Tu ceri ca Adevărul Doamne-n inimă să-l țin,
fă să-mi stea înțelepciunea înăuntrul meu deplin.
⁸ Curățește-mă cu isop - și-al meu duh va fi sfințit,
spală-mă - și ca zăpada, Doamne fi-voi mai albit.

⁹ Fă-mi Tu sufletul s-audă bucurii și veselii
și-atunci oasele-mi smerite lăuda-Te-vor mai vii.
¹⁰ Sfântă Fața Ta întoarce-o de la multul meu păcat,
șterge-mi toată fărdelegea, Doamne, și mă fă curat.

¹¹ Inimă curată-n mine Domnul meu, zidește Tu,
și-un duh nou, un duh statornic Doamne-n inimă-mi-adu.
¹² Nu mă lepăda pe mine de la Fața Ta nicicând
și să nu iei de la mine Doamne Duhul Tău preablând.

¹³ Bucuria mântuirii dăruiește-mi-o Tu iar
și cu duh de stăpânire mă-ntărește cu-al Tău har.
¹⁴ Căci pe cei fărădelege calea Ta voi învăța
și cei fără de credință vor întoarce și-asculta.

¹⁵ Dumnezeul meu o șterge-mi vina sângelui vărsat
și-a mea limbă lăuda-Ți-va îndurarea necurmat.
¹⁶ Doamne, buzele deschide-mi căci apoi cât voi trăi
numai slava Ta cea mare și-ndurarea voi vesti.

¹⁷ Că de-ai fi voit Tu jertfă - câte jertfe Ți-aș fi dat,
însă jertfele-nvechite Doamne Tu le-ai lepădat.
¹⁸ Jertfa ce-o iubește Domnul este duhul cel smerit,
Dumnezeul meu, aceasta nicicând n-ai disprețuit.

¹⁹ Doamne, spre Sion Îți varsă binefacerile-Ți mari,
pe Ierusalim zidește-l și ridică-i ziduri tari.
²⁰ Atunci jertfe preacurate vei primi așa cum vrei
și-atunci Îți vor pune Doamne pe altarul Tău viței.